Cum zicea cineva, blogul asta a fost facut sa fie scris, nu citit.
Tu te cunosti?
Sunt convins ca nu...
Dumneavoastra va cunoasteti?
Poate, dar nu indeajuns...
Daca eu ma cunosc?
Din vedere...

M-am intalnit de cateva ori cu mine, dar nu prea am stat de vorba.

Cu fiecare element din exterior descoperit, se descopera in acelasi timp si un element din interior.
 - Cum ai reactiona daca ti-as spune ca te iubesc?
- Cred ca mi-ar creste pulsul, si as afisa un zambet in coltul gurii...
- Nu ma refer la reactii fizice.

- Nu stiu...
- In orice caz nu mi-ai raspunde cu aceleasi cuvinte...

 - ...
- Nu-i nimic, te inteleg. Eu intotdeauna inteleg.

- Atunci sper sa-mi intelegi si reactiile ciudate...
- E de la cafea?

 - Nu, asa reactionez cand iubesc 2 barbati.
- ...


Ce e real? Ti-ai pus vreodata intrebarea "Ce e real?". Absolut totul este subiectiv, de la senzatii pana la sentimente. Cand ti-am spus ca te iubesc, a fost destul de real pentru mine, dar probabil tu nu ai simtit-o asa cum am vrut eu... De aici apar probleme.

Ai de ales, acum. Sper sa alegi bine.


Si asa cum eu imi refuz uneori "Te iubesc!"-uri, asa refuza si inima lui sa mai bata uneori. Si daca inima lui nu bate... Se face o liniste asurzitoare de iti ingheata sufletul . Eu nu pot fara zgomot. Eu nu pot fara batai de inima. In linistea asta, eu incep sa tip. Si iti tip intrebari, caci altceva nu stiu... Uneori, iti tip si raspunsul...

Doar pentru tine...
Altcineva nu mai e.


Lasă fericirea în pace. Nu e decât un termen de dicţionar.