Cum zicea cineva, blogul asta a fost facut sa fie scris, nu citit.
Taci ! Nu mai fa asta ! N'auzi ma?! Nu'mi mai zambi asa dulce, nu te mai preface ca suntem prieteni asa buni, si nu'mi mai spune mie fel de fel de declaratii. Nu mai vreau ma sa te aud, nu mai suport sa vad cum te prefaci, intelegi!? Du'te la "prietenu/a" ta si barfeste'ma pana nu mai ai ce sa spui ! Si ia si crede tot ce spune el/a, ca doar mii "prieten/a", stie ce am facut, cum , unde si cand am facut, nu?!
Si dupa ce termini, dupa ce te plictisesti sau dupa ce iti dai si tu seama ce e aia "prieten/a", cand o sa'ti para rau, sa nu te intorci la mine regretand, ca nu am de gand sa te mai primesc, nu !

Au mai ramas putini, cat sa'i numar pe degete langa mine. Mutumesc voua [ nu e nevoie sa'i spun, se stiu ] ca mi'ati oferit sprijinul de care aveam nevoie si nu criticile pe care le aud de la toti, nu aceleasi aberatii tampite !



...

E inutil să fugi de singurul gând care te urmăreşte; e inutil să cauţi uitarea în mici jocuri imbecile. Până la urmă va trebui să-l priveşti în faţă, să-l accepţi.

Inchise ochii. Ar fi vrut sa poata ramana asa, fara ganduri, fara amintiri, in aceasta nesimitire binefacatoare.

Dar simtea ridicandu'se de undeva, din fiinta ei, ca o ceata usoara, un indepartat gust de tristete, un vechi gust de cenusa. Stia bine ce amintiri prost inchise, ce imagini inutil reprimate se ascundeau dincolo de aceasta indiferenta, pe care o simtea acum destramandu'se.

Nu mai putea sa reziste lacrimilor. Se privea in oglinda dreptunghiulara din fata ei si i se facu mila de starea in care se afla. Lacrimi reci, bune o podidira, si ea le primi cu o subita placere .


Asculta mai multe audio Muzica

Singura,


Ea isi recupera dintr-o data linistea. Asteptase o mare durere, se crezuse pierduta, se intreba daca avea sa supravietuiesca plecarii lui. Dar nu a fost nimic. Era suprinsa de marele calm ce a urmat. Isi spunea in gand, ca sa se incerce "a plecat" si astepta sa vada daca gandul acesta nu o durea. Dar nu. Nu se intmpla nimic. A ramas intreaga, obosita si fara curaj poate , dar libera . Se mira gasind lucrurile la locul lor, se mira de simplu fapt ca viata continua asa cum o apucase. Totul este preferabil nesigurantei in care traise pana atunci si chinului de a se convinge ca este iubita, cand stia bine ca nu era. Reancepea sa traiesca monoton, plictisitor, dar fara mari tensiuni si fara asteptari.

Sentiment

"Mie nu mi'ai spus nici o vorba despre ce s-a petrecut atunci. Nu, nu protesta te rog. Stiu ca ai putea gasi o explicatie, stiu ca ai putea gasi zece explicati, toate bune, toate plauzibile. Ei si? Nu vezi ca eu nu judec faptele si intamplarile ? Imi bat joc de ele. Eu aveam nevoie numai de o anumita impacare intima, pe care nu o mai am.
Daca ai sti ce oroare am de banuieli , confruntari si dezmintiri! Iti poti tu imagina prapastia care exista intre pur si impur? Te-ai cutremura poate. E ceva absolutsi fara putinta de intoarcere. Ceva e curat sau nu e. Cea mai slaba umbra, cea mai usoara spartura e de ajuns pentru a trece de la o lume la alta. Eu iti vorbesc despre un sentiment. Nu imi raspunde vorbindu-mi despre o situatie
Asculta-ma pe mine: sa lasam explicatiile, ca nu ne duc nicaieri. Faptul e mult mai simplu si mai trist. Era un timp cant tu detineai pentru mine rostul unei vieti intregi. Astazi nu esti decat o fata frumoasa. E mult poate, dar nu e destul."
Lasă fericirea în pace. Nu e decât un termen de dicţionar.